6 zile cu Anim’est 5
Bucurii aproape nepervertite.
catalin olaru
Decojind Evul Mediu: „The Countess” (r. Julie Delpy)
Timpul ne va îngropa pe toți.
Sufletul din Rai şi slănina din pod: „Machete” (r. Robert Rodriguez)
Exploatare corectă politic.
Vârful clasei de mijloc: „Marţi, după Crăciun” (r. Radu Muntean)
Despre caracterul senzațional al nimicului.
Mizeria de sub covorul roşu: „Teenage Paparazzo” (r. Adrian Grenier)
Prea mult, prea devreme.
Anonimul 2010: O cursă a şchiopilor
Chiolhanul de la care te ridici flămând.
Odă colajului: „Legion” (r. Scott Charles Stewart)
Arhangheli buni, arhangheli răi.
Semper puberis: „The A-Team” (r. Joe Carnahan)
Cu vocea în perpetuă schimbare.
Spuma filmelor: „Ierburi sălbatice” (r. Alain Resnais)
Toată dreptatea din lume.
Gălbior, aproape alb: „Giallo” (r. Dario Argento)
Vină fără plăcere.
Nu îl împuşcaţi pe Pianist: „Giallo” (r. Dario Argento)
Argento își dă la gialle.
